Acum doua seri am iesit cu Suzi pentru a face o serie de poze pentru un bike-check la inceput de sezon pentru Merida si unul din multiplele subiecte de discutii a fost ca in ultimul an, respectiv punctual de cand am luat Pixel 7 pro-ul am scos extrem, extrem de rar DSLR-ul din casa. In anii anteriori pentru ca diferenta dintre P30 Pro si DSLR era suficient de mare Sony-ul a vazut mai multe zile afara, dar din ianuarie anul trecut cred ca pot sa numar pe degetele de la o mana momentele in care l-am folosit.

Poate si unul dintre motive e si faptul ca pe langa greutate pentru anumite scenarii Pixel-ul se descurca mai bine, in minte imi vin spre exemplu faptul ca e sunt mai naturale tonurile pieii umane,faptul ca in lumina simpla scoate de multe ori imagini mai curate si ca are un mod macro decent pe care nu il am pe nici o lentila de la DSLR. Pierzi mult din profunzime si din bokeh, dar pentru o unealta de 212 grame ce e mereu in buzunar lucrurile nu arata chiar asa de rau.

Pana la urma o parte din intrebare e si ce vrei sa faci cu imaginile pe care pe produci. Daca scopul e sa documentezi o zi si sa pastrezi amintiri pentru viitor un telefon de generatie noua se descurca mai mult decat decent. Daca urmeaza sa fii platit pentru imaginile respective sau daca urmeaza sa fie printate fizic sau monetizate in online atunci inca e un loc pentru DSLR. Desi imi pare rau sa admit asta, era fotografiei ca hobby ce era legata de industria DSLR-urilor incepe incet incet sa devina istorie. Las mai departe pozele facute la PhotoShoot-ul la amurg cu o combinatie de DSLR cu telefon. Tot ce e tele e facut cu DSLR-ul, si inca se vede diferenta. In schimb ca si ce trebuie pentru continutul media dintr-un articol despre un bikecheck ce a scos telefonul ar fi fost arhisuficient.