Seria asta de articole pare un fel de incercare de a face un jurnal personal al felului in care sunt percepute toate schimbarile de directie din ultimele 2 saptamani. Daca la ultima postare devenea deja evidenta cea mai mare schimbare de politica externa din ultimii 70 de ani si ajungeai sa te obisnuiesti putin cu idea acum lucrurile merg un pas inainte.

Dupa tot valul de nemultumire din bula din care consumi media de obicei legat de intalnirea dintre Zelenski si Trump de ieri e inutil sa scriu lucruri pe tema asta. Ce deranjeaza mai mult decat continutul discutiei ce in unele momente e factual adevarat e felul in care discutia e purtata, si din punctul asta e un exemplu clasic de bulying si gaslighting. Ce vreau sa spun e ca intr-un fel toata lumea e de acord ca razboiul trebuie sa se termine, ca Russia are avantajul asupra Ucrainei chiar si cu US + Europa in ecuatie. Problema cea mai mare e felul in care pare ca se va termina totul.

In dimineata asta am dat peste un articol bun ce intra un pic din categoria long-read care argumenteaza ca schimbarea de ordine mondiala nu e doar ceva temporar, ci se poate transforma intr-un nou status quo care sa dainuie si dupa ce gong-ul alegerilor o sa bata din nou in state. Oricum ar fi e evident din ce se intampla in ultimele 2 saptamani ca US + Russia = Love si ca lumea pare ca s-a intors cu fundul in sus, asta apropo de perceptie. Ar fi poate amuzant sa privesti cu pop-corn in fata ce zice clovnul portocaliu in fiecare dimineata daca nu ai fi dintr-o zona a lumii direct afectata de toata schimbarea asta de politica externa.

Asa ca si perceptie personala in schimba legata de toate bucatile de media pe care le consumi si de schimbarea de ton din ele am o senzatie, un instict ca lumea se indreapta spre razboi si ca toata bruma de confort si stabilitate de care ai beneficiat in zona asta a lumii in ultimii 20 de ani se poate evapora aproape intr-o clipita. Sunt optimist legat de majoritatea lucrurilor din viata la nivel personal dar pesimist legat de lucruri la nivel global, mai ales in momentul asta.

Oricum ar fi viitorul e intotdeauna incert si bruma de impresie de stabilitate e doar o bruma iar ultimii 5 ani ne-au aratat asta de mai mai multe ori. Asta pe de o parte, pe de alta parte oricum controlul pe care il ai asupra lucrurilor e inexistent, practic astepti sa . Asta nu inseamna ca trebuie sa bagi capul in pamant ca un strut, cat mai degraba sa vezi ce alternative ai daca scenariile pesimiste incep sa se desfasoare.

Oricum ramane aceasi senzatie ca ordinea mondiala si felul in care vezi din punct de vedere personal lumea se naruie in fata ochilor nostri si exista o probabilitate sa fim aruncati cu totii intr-un mare vartej fara sa stim ce e in capatul celalalt. Care e probabilitatea asta, e greu de estimat, probabil pe la un 10-20% din punct de vedere personal. Pietele in schimb spun ca lucrurile merg bine si ar trebui sa agrege mult mai multe astfel de probabilitati. Dar au fost incapabile sa prezica 9/11, criza din 2007, Covid sau razboiul din Ucraina, asta doar din istoria recenta, asa ca nu ne dau prea mult credit.