Desparirea a fost impartita de data aceasta in doua, prima in Bucuresti de cei care au ramas acolo si inca odata dimineata urmatoare de Mihaela si de prietenii care m-au insotit pana la Basarbovo. Poate a fost putin mai usor asa cu toate ca despartirile nu sunt niciodata usoare. Si e greu de spus ce e in inima unui om in momentul in care se desparte de persoana iubita pentru atat de multa vreme. Fiind inca sub entuziasmul primelor zile poate la mine a fost mai usor, dar cert e ca sigur o sa fie foarte multi oameni care o sa-mi lipseasca in toate lunile astea.

Bun, am ramas singur, si acum incotro? Deocamdata mai trebuie sa mai mesteresc pe la bicicleta si sa organizez bagajele astfel incat plecarea e destul de tarzie astazi. Primul obiectiv pe lista e biserica din stanca de la Ivanovo, inclusa in patrimoniul UNESCO. Dar pana acolo mai sunt cateva deauri de sarit, si dupa o lunga coborare in canion ajung la baza stancilor cu pricina.

Aici in secolele XIII-XIV traiau peste 300 de calugari in chilii sapate in stanca si slujind in bisericute sapate in peretii canionului. In singura biserica care se mai viziteaza s-au pastrat o parte din frescele initiale, oglinzi catre o lume de mult apusa. In perioada respectiva bulgarii traiau a doua perioada de inflorire si incercau sa-si obtina independenta religioasa si prin donatiile tsarilor de la Tarnovo s-a format si aceasta mica dar influenta comunitate monastica. Iar locul chiar arata fain, un cot larg al Lom-ului care formeaza un fel de amfiteatru larg imprejmuit de pereti stancosi in care se mai vad inca urmele fostelor chilii. Dar despre vestita biserica nu pot sa povestesc prea mult, fiind inchisa pana intr-un sezon cu mai multi turisti.

De la Ivanovo incepe in schimb aventura, si incercand sa mai scurtez din drum ochesc o alta varianta de a iesi din canion ce pare sa mearga catre Shtraklevo. Si din nou imi dau seama ca nu e nevoie sa mergi departe pentru a gasi drumuri frumoase, si sunt destule si la noi si pe la vecinii. In Straklevo imi fac si cumparaturile, ocazie cu care invat si cum se spune salut si la revedere in Bulgara, si acelasi mod monosilabil de comunicat reusesc sa spun ca sunt roman si ca merg spre Nesebar. E cel putin ciudat cand ii vezi pe oameni cum vorbesc in Bulgara, dar din intonatie si din eter reusesti sa intelegi cam ce vor sa te intrebe.

Tot aici in fac de pomana si cu nebunul satului, care vorbea singur si care se invartea prin piateta comunala. Si de fiecare data cand arunca ceva la cos omul se uita daca era ceva ce putea sa-i fie de folos, astfel incat dupa doua coji de banana la plecare mi-am facut de pomana cu ultima banana ramasa. Si pentru un scurt moment am apucat sa ma uit in ochii lui de un albastru spalacit, ochi care mi-au ramas ore bune in minte.

Din Straklevo urmeaza Bazan, sat in care iar incerc sa intreb localnicii de un drum care mie imi apare pe harta dar despre care ei cred ca imi zic ca nu e ok. Cu indicatiile localnicilor e cu dus si intors, pentru ca toti nu si-ar baga masina pe unde as fi eu dispus sa-mi bag bicicleta, astfel incat in cazul acesta le ignor sfaturile, invat si cum se zice stanga si dreapta si plec mai departe pe drumul care imi apare mie pe harta. De data aceasta a fost varianta castigatoare scurtand cam 10 kilometri, minus un sarit de cale ferata acolo unde se termina drumul.

Din drumul principal in schimb se instaleaza din nou plictiseala. Cerul e la fel de plumburiu ca si in ziua de ieri iar amestecul de maro si verte vestejit de peste iarna poate sa devina destul de dezolant la un moment dat. Din Senovo caut iar o scurtatura care de data aceasta se dovedeste mai lunga, dar dupa un scurt ocol pe un drum rupt printr-o localitate ingheata in timp imi gasesc si locul perfect de dormit in seara asta departe de drum pe marginea unui ogor proaspat arat, pe malul raului Beli Lom.

Partea buna e ca incep sa devin mai expeditiv la partea de intins cortul si de gatit, astfel incat in seara aceasta a ramas ceva timp si pentru scris jurnale.

Datele zilei:
Distanta: 75km.
Diferenta de nivel: 700+ / 500-.
Moral: 9.
Peisaj/Obiective: 7.

Ultima dimineata cu prietenii si cu Mihaela.

Masa de despartire,

Photo bombing.

9 luni.

Pe curand.

Si s-au dus.

Analizand harta.

Dupa mici mestereli, din nou gata de drum.

Biserica din stanca de la Basarbovo.

Cautand scurtaturi.

Amfiteatrul fostelor chilii.

Martisor.

Si biserica.

Drumuri de tara.

Prin Bulgaria profunda.

Toate-s vechi si noua-s toate.

Drum intins.

Prima moschee.

Atentie gropi.

Aripi frante.