Noapte petrecuta la 4400 de metri a trecut fara dureri de cap, semn ca in sfarsit ne-am aclimatizat pentru inaltimile astea. Singura problema e ca suntem treziti de vanzatorii ambulanti din satele dimprejur veniti sa vanda branza si alte lucruri produse local turistilor ce vor vizita parcul astazi. Asa ca tot ce inseamna strans si mic dejun se desfasoara sub privirile curioase ale localnicilor, lucru ce o cam enerveaza pe Mihaela. Parca nici terciul de dimineata nu intra foarte bine, iar soarele sub care incercam sa ne incalzim are dinti ascutiti de vantul ce a inceput binenteles sa bata de dimineata.

In schimb nu am stat chiar degeaba peste noapte aici. E complet senin si Chimborazo e imbracat de o mantie de nori impinsi de vantul dinspre Amazonia, asa ca macar nu am zabovit in zadar aici. Seninul si soarele cu dinti dureaza in schimb, din pacate, foarte putin, iar atunci cand in incepem coborarea spre Riobamba intram rapid in ceata is norii ce vin din campie.

Inutil de zis ca nu e deloc fericita combinatia dintre frig, umezeala si coborat pe asfalt cu 40-60 de kilometri la ora, astfel incat in cateva minute desi avem toate hainele pe noi dardaim de frig si avem degetele inghetate. Si e de coborat nu gluma caci Riobamba e la 2700 de metri. Din fericire pe masura ce ne apropiem de 3000 de metri lucrurile lucrurile se mai incalzesc iar noi mutam hainele de pe noi in bagaje, strat dupa strat la fel cum am decoji o ceapa.

Scapam partial de haosul de targ din Riobamba si rezolvam direct pe Panamericana problemele stringente ale zilei: retras bani de la bancomate si benzina pentru primus, mancam fructe si legume cat sa compensam lipsa lor din ultimele zile dupa care pornim din nou la deal catre Guamote incerand sa ne strecuran printre valurile de ploaie.

Pe drum ne intalnim si cu un cuplu din Elvetia pe drum de 10 luni prin America de Sud, schimbam informatii si adrese dupa care incheiem ziua cu o portie de ciclism cu fata umana prin dealurile populate de 3500 metri din sudul orasului Riobamba si incheiem ziua cu un loc de cort aproape perfect. Ar fi fost perfect daca ploaia nu ne-ar fi silit sa ne retragem in el la putin timp dupa caderea serii.