Category: Maroc
-
Maroc – Final de poveste
Ziua 14- Prin Valea Oamenilor Fericiti Ultima zi in munti incepe cu un mic dejun udat cu cel mai bun ceai baut pana acum in Maroc, semn ca fetele care se ocupa de gîte- ul la care am tras vor fi niste bune bucatarese cand le-o veni vremea de martis. Desavarsim dimineata cu unt, miere,…
-
Maroc – Spre Valea Oamenilor Fericiti
Ziua 12- O altfel de lume Ne incepem ziua in fata unei paini calde inmuiata intr-un ulei de masline local (mult mai tulbure si mai galben decat uleiul cu care suntem noi obisnuiti pe piata) sau unsa cu miere (dupa preferinte) si udata cu multe paharele de ceai. In Maroc, painea e baza si modul…
-
Maroc – Si totusi noua ne plac muntii
Ziua 10- Pedaland pe malul oceanului Am sta si am pleca in egala masura. Am mai zabovi prin Sidi Ifni pierzand vremea pe plaja ori pe stradutele orasului, privind tacut cum se scurge viata marocanilor obisnuiti, cum micile magazine isi deschid obloanele doar ca sa le inchida la amiaza pentru pauza de pranz sau cum…
-
Maroc – Drumul spre ocean trece pe la portile pustiului.
“Ah, daca am putea sa retraim zilnic intensitatea vietii de pe drum, fiecare leguma ar fi un motiv de fericire, fiecare dus, un miracol.” (Oybo, Ana Hogas & Ionut Florea)
-
Maroc – Ce ar fi desertul fara oaze?
Ziua 6- Ce ar fi desertul fara oaze? Pentru astazi avem un singur plan clar in minte: sa ajungem in Tafraoute si sa ne facem plinul cu fructe si legume. Intre Maroc si nordul Indiei nu exista termen de comparatie in ceea ce priveste diversitatea produselor, chiar si in cele mai mici magazine din cel…
-
Maroc, primele pedale prin Anti Atlas
Ziua 4-Facem cunostinta cu Anti-Atlasul Fata de alte dimineti eu sunt de data asta prima care face ochi cand se crapa de ziua si daca ne-am mobiliza acum, chiar am reusi sa plecam la 8. Insa sub pretextul faptului ca proprietarul nu ar deschide magazinul la ora asta ca sa ne putem recupera electronicele puse…
-
Maroc, prima parte, din Marrakech pana in Tizi-n-Test
Ziua 1 – Revederea Abia atunci cand avionul celor de la Lufthansa isi ridica botul de pe pista din München si acceleratia te lipeste putin pe scaun, abia atunci ma incearca cu adevarat primele sentimente de concediu. Nu decolarea avionului a facut declicul, ci imaginea Alpilor acoperiti de zapada, despartiti de plafonul de nori lenticulari…
-
Reintalnirea cu padurile in Atlasul inalt, de la Imilchil la Tizi’n’Isly
Cum trecem muchia ultimului pas trecem de la un desert uscat si pietros la paduri si rauri iar toata ploaia pare ca se opreste in muchia pe care tocmai am sarit-o.
-
Maroc, urcand spre Imilchil si cel mai inalt pas al turei.
Inca o zi prin mijlocul Atlasului inalt, cu pasuri inalte, sate putine, trafic inexistent si multa pustietate
-
Canionul Todra si inca odata spre Atlas.
A patra si ultima trecere a Atlasului, inceputul unui drum de 200 de kilometri prin munti si canionul Todra.