O calatorie de 15000 de kilometri prin Asia Centrala, pe bicicleta, pe urmele lui Marco Polo catre un munte indepartat. Scurta istorisire de mai jos e redusa la minim si lipsita de toate detaliile organizatorice ce vor trebui rezolvate pe masura ce apar problemele. Dar primul pas a fost facut, si directia e una singura.
Incepand din Romania
O mare parte din frumusetea unei expeditii pe bicicleta, e ca poti sa o incepi chiar de la usa casei tale, si in general se incheie in acelasi loc din care a inceput. Si totusi in lumea grabita in care traim acum, timpul necesar pentru o asemenea experienta e un impediment, astfel incat alegem sa scurtcircuitam lucrurile, si in felul acesta si experienta, cu ajutorul masinii, al trenului sau al avionului. Imi imaginez de pe acum momentul in care voi pleca de acasa, cu 9 luni in fata mea si cu o lume intreaga de explorat in fata.
Drumul matasii
Inainte de drumul matasii, va trebui sa traversez Bulgaria si Turcia, calatorind spre sud-est catre Iran si catre primavara. Caci pentru a avea timp pentru intreaga expeditie voi porni la jumatatea lui Februarie, cu o prima parte a calatoriei care va fi destul de infrigurata. Sper sa gasesc primavara undeva intre Turcia si Iran, si de aici sa continui mai departe pe drumul matasii, prin amestecul de culturi si natii care pot fi intalnite si astazi de-a lungul lui. Pe cat posibil voi incerca sa folosesc cat mai mult drumurile laturalnice si mai putin umblate, si voi incerca sa documentez calatoria prin fotografii si prin jurnale.
Drumetia pana in tabara de baza
Dupa calatoria de 7000 de kilometri prin Asia centrala, ar trebui sa ajung la poalele muntilor Tian Shan, la granita dintre Kyrgistan si China. De aici incepe partea a doua a expeditiei, o drumetie de 2 saptamani si 60 de kilometri pe unul din cei mai lungi ghetari din lume pana in tabara de baza a Khan Tengri-ului, unde sper sa ajunga si echipentul de alpinism pe care il voi trimite din tara.
Muntele
Stapanul Spiritelor, sau Khan Tengri, e o piramida de 7000 de metri de stanca si gheata, si discutabil unul din cele mai estetice varfuri din lume. Si e in acelasi timp si un tel perfect pentru o calatorie atat de lunga, cel putin pentru cineva care e pasionat si de alpinism si de bicicleta. Si mai e si frumusetea de a ajunge pe un astfel de varf, plecand din Romania, doar prin forta propriilor picioare. In acelasi timp nu pot decat sa sper ca voi avea parte de conditii bune pe munte, de vreme buna si de sanatate.
Intoacerea la casa pe doua roti
Dupa munte, calatoria nu e decat la jumatate, si urmeaza drumul spre casa, in primul rand cu trimiterea echipamentului de alpinism inapoi in tara. Dupa acesta urmeaza drumetia pe ghetarul Inylchek, cu speranta ca voi gasi bicicleta si tot echipamentul de cicloturism in locul in care le voi lasa.
Nesfarsitele stepe
Ruta inapoi catre Romania va trece prin stepele nesfarsite ale Kazakhstanului si ale Rusei, intrecandu-ma cu toamna si mai tarziu cu iarna pe drumul catre casa. Si chiar daca pot parea pustii si nespectaculoase, eu cred ca e o frumusete aparte si in stepe, o frumusete pe care o simtim atunci cand ochii pot sa hoinareasca in voie pe intinderile nemarginite. Poate ca frumusetea aceasta e ingropata undeva adanc in subconstientul indo-european, si atunci cand Mongolia e prea departe pentru cele 9 luni pe care le am la dispozitie, va trebui sa ma multumesc cu ce e mai aproape de noi. Dupa marea Caspica, in functie de timpul ramas voi incerca sa merg prin nordul Caucazului si de-a lungul tarmului de nord al Marii Negre, pana inapoi in Romania.
Intoarcerea acasa
Daca ar fi sa fac un exercitiu de imaginatie, sunt trei momente care imi vine acum un minte. Unul e momentul plecarii, atunci cand stii ca ai 9 luni in fata, cel de-a doilea e pe undeva pe la jumatatea calatoriei, pe drumul matasii pierdut in mijlocul pustietatii pe undeva prin Asia Centrala, iar ultimul e momentul intoarcerii acasa, la toate lucrurile familiare, la muntii si la oamenii care imi sunt dragi. Si fiecare dintre momente are propria frumusete, dar nu pot exista unul fara de celalalt.
Leave a Reply