Outside is the best side. If you're on a bike it's even better.
Solstitiul si alte activitati conexe
Solstitiu de iarna vine in fiecare an insotit de bucuria ca de maine ziua o sa fie un pic mai lunga. Noiembrie si decembrie mi se par de departe lunile cele mai triste din decursul anului si probabil sunt si perioada cea mai buna in care ajuta la moral si la sanatate sa fugi undeva la soare si la caldura.
Stiu ca nu e o regula generica dar atat eu cat si Mihaela (si probabil si Marius, momentan doar de necesitate) urmarim soarele intr-un mod aproape obsesiv si chiar daca nu e stiinta pentru mine exista clar o corelatie dintre soare, caldura si felul in care ma simt. Revenind la solstitiul de anul acesta el a venit la pachet cu o furtuna polara pe nume Pia (de care nu as fi aflat daca nu ar fi fost Suca, atat de putin ne uitam la stiri). Am strans mai jos poze din mai multe activitati legate de zilele respective, poze pe care simt nevoia sa le adaug intr-un format mai bun pentru a le tine minte ca amintiri peste ani de zile.
Ca rezumat, uitandu-ma in spate la zilele astea (printre picaturi s-au mai strecurat si cateva antrenamente de sala) nu ar trebui sa ma surpinda ca in ziua de dupa colind am simtit ca am luat un microb. Uneori e bine sa stii cand sa te opresti si sa nu incerci sa inghesui atat de multe experiente intr-un timp atat de scurt. Dar asta sunt eu, si nici nu cred ca o sa reusesc sa ma controlez prea curand. Pe masura ce am scris postarea asta parca lucrurile s-au transformat intr-un post-mortem legat de cum am reusit sa ma imbolnavesc, post-mortem in care o sa intre si postarea despre cum am incercat sa fac Rapha 500 bolnav. Cu intelepciunea de acum as renunta la partea cu Rapha 500, dar la toate activitatile de mai sus nu cred.
Leave a Reply