Sambata inainte de prima evadare se anunta vreme destul de buna cam in toata tara, astfel incat dupa ceva parlamentari ne hotaram sa plecam la escalada undeva pe valea Prahovei, eu, cosmin, laviniu, irina si iuliana. Pentru cosmin avea sa fie prima iesire la stanca, iar pentru laviniu, irina si iuliana prima iesire pe anul asta astfel incat includem ca destinatie si poiana Tapului.

Planul era ca daca e ud sa mergem la Poiana Tapului prima data si dupa aceea la zona Scounts/Inox din Sinaia, dar tinand cont ca era destul de uscat in momentul in care am ajuns in Sinaia am mers exact invers. Din pacate traseele de la faleza scouts s-au dovedit ceva cam tari pentru oameni (si mie mi s-au parut ceva cam murdare si prafuite) astfel incat destul de repede ne-am mutat cu tot calabalacul la Poiana Tapului.

Cautand zonele de catarat cu cartea in mana.

Sincer cred ca Poiana Tapului e unul din cele mai bune locuri in care poti sa duci un inceapator pentru primii pasi pe stanca, cel putin de pe valea prahovei. Mi-a placut foarte mult entuziasmul oamenilor, si mai ales al lui cosmin in momentul in care urca traseu dupa traseu. Si incercam sa-mi amintesc cand am facut si eu primii pasi pe stanca, dar in momentul respectiv nu am reusit sa-mi aduc aminte. Pentru noi, pentru mine, mike si inca cativa prieteni nu a fost a trecere brusca si un moment anume in care sa mergem la escalada, ci trecerea s-a realizat oarecum treptat, prin intermediul vailor alpine si a saritorilor de pe ele. Practic a fost o toamna superba acum 3 ani si jumatate, in 2006, in care am facut foarte multe trasee nemarcate in crai, trasee ce au implicat destul de multa catarare in anumite locuri, chiar daca fara coarda si fara asigurari. Dupa aceea in primavara urmatoare au urmat si prima experienta cu coarda, tot la cariera din Poiana Tapului.

Iuliana.

Laviniu.

Irina.

Cosmin.

Si eu demonstrand tehnica ramonajului cu ajutorul unul copac.

Una peste alta a fost o zi destul de fructuoasa in care oamenii au catarat cam tot ce era de catarat in zona, unii de doua ori unele trasee. Probabil unul din cele mai frumoase trasee din zona e Chicken, cu o linie destul de verticala si cu destul de multe miscari de echilibru, chiar interesante pentru 5+/6- sau cat o avea exact traseul. Oricum din toate traseele din zona chiar il recomand. Pacat ca zona nu are si trasee mai taricele. Cu ocazia iesirii am avut ocazia sa ma joc si cu D90-ul lui Cosmin, care mi se pare absolut genial ca si aparat, extremen de intitiv pentru cine care nu l-a mai folosit pana acum, si de o ergonomie superba.

Sosetute colorate.

Nori fotogenici peste muntii Baiului.

Foto: Cosmin.