Impresiile (si bune si rele) se napustesc valuri, valuri peste dig (deh, trebuie sa fiu in ton cu Olanda) amenintand sa sparga ecluza cuvintelor. Si totusi trebuie sa gasesc o cale sa le tin in frau si sa le domolesc, asa cum au facut olandezii cu apa din jurul lor, pentru ca altfel nu va iesi decat o mlastina de idei fara cap si fara coada, in care va fi greu de navigat peste masura.

Drapelurile olandeze arborate cu ocazie zilei reginei.

Munca mea pentru a scoate la lumina jurnalul acesta, ma trimite cu gandul la munca de secole a olandezilor si chiar gasesc ceva asemanari.

Asa cum eu din marea de impresii trebuie sa scot esenta (jurnalul), la fel si olandezii din terenurile pline de apa, smarcuri si mlasini si-au scos pamantul. Pamantul este marturia vie a muncii lor, la fel cum si jurnalul va ramane peste ani principala marturie a calatoriei noastre de descoperire a Olandei. Nici unul, nici altul nu sunt insa vesnice si olandezii stiu asta, aparandu-si cu indarjire munca, pentru ca este in fond marea lor comoara. In ceea ce este astazi Olanda sunt stranse konw-how-ul a generatii intregi de oameni, care au venit cu solutii suprinzatoare, care au jucat de multe ori pe cartea dezvoltarii durabile desi asta nu a fost intotdeauna cea mai profitabila carte pe termen scurt si i-au invatat si pe altii nu cum sa scoata apa din piatra seaca, ci cum sa scoata pamant din mare.

Nu atat de mult la fata locului, cat mai mult acasa, tot citind despre Olanda si mergand din articol in articol, nu pot sa spun decat ca am ramas impresionata de realizarile ingineresti ale olandezilor care merita tot respectul. Si daca veti avea curiozitatea (si pe alocuri) rabdarea sa parcurgem impreuna Olanda in sus si jos, veti vedea despre ce vorbesc.

Pentru noi cel putin Olanda e la o aruncatura de bat de Berlin. Cam cat faci din Bucuresti la Oradea faci si din Berlin la Amsterdam. Asa ca, pe cuvant ca era pacat sa nu mergem.

Dar se merita sa bati drumul din Romania, pentru un concediu cicloturistic in Olanda?

Ca suprafata, Olanda este doar pe sfert cat Romania si asta inseamna:

(-) o densitate mare a populatiei (aprox 400 loc/kmp, locul 3 in Europa dupa densitatea populatiei)-> aglomeratie-> lipsa intimitatii etc.

Cum arata o seara intr-un mic orasel olandez.

Daca puteti depasi acest impediment, sau daca nu va deranjeaza, atunci, panzele sus si porniti catre Olanda! Veti afla lucuri nebanuite despre o tara despre care invatam poate prea putin la istorie si la geografie.

Veti bicicli pe piste afalte sub nivelul marii (daca nu s-ar fi construit diguri si sisteme de prevenire a inundatiilor si daca nu s-ar fi derulat proiecte de asanare 65% din teritoriul Olandei de astazi ar fi sub apa), veti fi umiliti la engleza de o doamna de 70 de ani, veti cunoaste o natie de oameni zambitori, deschisi si gata sa te ajute, mult diferiti de recii nemti sau de incruntatii romani. In fond nu inseamna ca daca mie nu imi place sa ma calc pe picioare cu alti 399 de oameni, ceilalti 399 nu pot sa fie fericiti. Si conform datelor publicate de OCED pentru 2013, Olanda se afla pe locul 8 in lume in ceea ce priveste calitatea vietii, asa cum este ea perceputa de cetateni.

Exemplu de “nod”

Dar cum inca nu ati venit in Olanda ca sa va stabiliti aici, ci sunteti doar intr-un concediu pe bicicleta, haideti sa revenim la subiect si sa va povestesccum se merge pe bicicleta in Olanda.

In 2 cuvinte:

Eram atat se siguri ca ne vom descurca cu infrastructura din dotare incat am plecat de acasa fara harta. Aveam cu noi o carticica cu o selectie de 15 rute de o zi din Olanda+ turul marii interioare (Bikeline-Radatlas Holland1:75.000)si cam atat. Totusi cartea contine descrieri, harti detaliate, foile sunt groase si cerate si se potriveste cu sistemul de port harta de la Ortelieb. Este un lucru facu cu cap.

Daca in majoritatea timpului mergeai pe pista si scurtele bucati de drumuri locale aveau un design interesant. Spatiul aferent celor 2 benzi (cate una pe sens) era impartit astfel: 1 banda pe centru dedicata masinilor iar cealalta banda impartita in doua piste mai inguste pentru biciclisti. Initial parea ciudat si aveam impresia ca va da cineva peste noi, dar ulterior ne-am obisnuit si in cazul in care se intalnesc 2 masini (desi traficul e redus), una dintre ele trage pe dreapta (folosind si pista de biciclisti dar dandu-le acestora prioritate) si cealalta trece. E la mica intelegere dar soferii par relaxati si intelegatori atat intre ei cat si cu biciclistii. Asta pentru ca si ei, cu totii biciclesc. Acest vehicul pe 2 roti, 100% ecologic face parte din viata olandezilor, sunt urcati pe bicicleta de la 1 an si biciclesc singuri fara roti ajutatoare cam de pe la 3 ani. In plus in Olanda sunt mai multe biciclete decat locuitori, asta pentru ca multi au doua biciclete (una de oras si o cursiera)

Si ca sa inchei subiectul in aceeasi nota pozitiva, curtoazia soferilor ne-a lasat de mai multe ori fara replica. In sensul girator soferii, la iesirea din giratie, dadeau prioritate biciclistilor care traversau strada si in plus, chiar si in zonele in care masinile aveau prioritate ni s-a intamplat de multre ori sa ni se cedeze trecerea.

Astfel, chiar si incepator daca esti, Olanda este o buna destinatie pentru senzatia de siguranta in trafic pe care o emana. In orase este usor o alta poveste, pentru ca, bicicleta fiind un vehicul privilegiat, biciclistii au un mod destul de haotic/agresiv de a merge cu manevre usor neasteptate. Asa ca trebuie sa fii mereu pe faza.

Campingul salbatic in putinele locuri amenajate.

Indiferent ce varianta de campinguri ati alege costurile pentru 2 persoane, 2 biciclete si un cort mic sunt undeva intre 17 si 19 euro pe noapte.

Pentru ca tot am ajuns la costuri, mancarea si benzina sunt ceva mai scumpe decat in Germania.

Si acum, ca am rezolvat nevoile e baza de genul daca putem bicicli, unde dormim si ce mancam, sa trecem mai sus pe piramida nevoilor si sa vedem pe unde putem sa mergem, ce se merita sa vedem etc.

Olanda este impartita in 12 provincii, fiecare provincie cu particularitatile sale. Noi ne-am limitat la doar 3 provincii: Noord Holland (Olanda de Nord), Zuid Holland (Olanda de sud) si Utrecht, acoperind astfel zona continentala a Olandei ca sa spunem asa, insa sunt sigura ca si insulele din nord (Waddeneilanden) precum si cele din sud (Zeeland) sunt foarte interesante.

Traseul nostru a a atins in mare urmatorele puncte de interes:

• Hilversum
• Utrecht (inclusiv forturile dinNieuwe Hollandse Waterlinie (Noua Linie de Apa Olandeza))
• Groene Hart
• Gouda
• Morile de vant din Kinderdjik (Patrimoniul Unesco)
• Rotterdam
• Delft
• Haga
• Dunele de pe coasta de vest (Marea Nordului)

• Campurile de flori dintre Leiden si Lisse
• Haarlem
• Stelling van Amsterdam/ Linia de aparare a Amsterdamului (Patrimoniul Unesco)
• Beemster Polder (PatrimoniulUnesco)
• Ijsselmeer
• Edam
• Amsterdam (inclusiv Canal Ring din Patrimoniul UNESCO)

Campiile de zambile.

Kinderdjik.

Traseul, desenat cu aproximatie

In total au fost 500 km in 5 zile de pedalat efectiv, iar ca durata cred ca a fost perfect, pentru ca apoi incepea sa se instaleze plictiseala datorita lipsei de varietaii a peisajului odata ce te-ai obisnuit cu el.

O alta varianta de a va planifica un concediu in Olanda, ceva mai comoda, este alegand capitala ca “tabara de baza”. Amsterdamul este un punct excelent de plecare si in ture cicloturistice, pe de-o parte pentru ca are legaturi feroviare foarte bune si pentru ca in trenurile regionale se pot lua bicicletele si pe de alta parte, pentru ca se poate ajunge cu usurinta si la marea interioara: Ijsselmeer (cu orase faine precum Edam, Volendam, Monnikendam), se poate ajunge si in nord spre Alkmaar, ori in est spre Haarlem si apoi la marea Nordului, or in sud est spre campurile de flori dintre Leiden si Lisse. Aproape toate punctele atinse de noi in tura noastra in circuit sunt la indemana cu plecare din capitala si gandind ture de 1 zi ce pot fi alternate cu vizite culturale etc.