A trecut si ziua de pauza, aprovizionarea pentru urmatoarele zile e facuta, aproape toate hainele sunt curate, ultimul dus de dimineata e facut, vantul din nord a pornit si el, asa ca e timpul sa plec si eu mai departe spre ultima bucata de desert pana la Marea Caspica. Si la 1200 de kilometri nu e o bucata deloc scurta, mai ales atunci cand stau sa ma gandesc ca e si zona cea mai putin populata, cu drumuri uneori rupte si cu mici sate la 140 de kilometri unul de altul. Si totusi fata de acum o saptamana nu mai mi-e chiar atat de teama de timpul petrecut in desert si am ajuns sa ma impac cu ideea ca vantul va fi cam tot timpul mai mult sau mai putin potrivnic.

Poate cel mai complicat e sa te simti multumit cu kilometri facuti la sfarsitul zilei atunci cand ai conditii potrivnice, iar la capitolul asta am ajuns sa estimez destul de bine kilometri pe care pot sa-i fac in fiecare zi in functie de conditii. In cazul de azi, dupa orele pedalate in dupa-amiaza asta impotriva vantului, s-au strans doar 70 de kilometri, ceea ce nu e rau deloc.

Locul de cort din seara asta in schimb nu e iar in mijlocul desertului, ci tot in Khorazim, intre un canal si un camp de orez, iar la ceas de seara dupa ce se potolesc tantarii stau mult de vorba cu Rashid, un uzbek de 50 de ani care are o casa in apropiere si care imi aduce un pepene galben care s-a dovedit a fi cel mai bun pepene galben de pana acum din Uzbekistan. Din cadrul subiectelor de discutie omul a facut armata in Ucraina pe vremea sovietelor si e foarte mandru de bicicleta lui ruseasca, care el spune ca e mult mai buna decat bicicletele chinezesti de 50 de dolari.

Date:

Distanta: 65km.
Diferenta de nivel: +50 / -50.
Obiective: 3.
Moral: 7.

Respectarea trecerii de pietoni.

Pepenii care o sa-mi lipseasca cu siguranta pe urmatoarea bucata de drum.

Locul de cort din seara aceasta.