Rutina saptamanala de iarna, in Brasov

Dupa weekendul trecut in care a nins suficient de mult in oras si dupa gerul de peste noapte zapada a inghetat si s-a transformat in gheata pe trotuar astfel incat dimineata asta il anunt pe Marius ca e una din putinele zile din an in care pot sa-l duc la scoala pe sanie, chestie care mi se pare inedita si mie si lui. Intr-un fel duse sunt iernile din copilarie cand aveai uneori saptamani intregi zapata batuta pe trotuare numai buna de sanie.

Partea pozitiva a consumerismului e ca acum ai sanii ieftine, de plastic care aluneca suficient de bine si care sunt probabil suficient de rezistente pentru cat de multa uzura vad iarna de iarna. In plus, e amuzant imi fac si eu o jumatate de antrenament alergand cu sania dupa mine pana la scoala.

Peste ziua ninsoarea continua si il iau pe Marius mai repede de la afterschool si facem impreuna prima coborare din Postavaru din Sezon cu schiurile noi luate in weekend. La inceput binenteles ca are un pic de blocaj, la fel cum am si eu la primele viraje ale sezonului, dar pana la cabana isi da drumul si coboram nesperat de bine pana jos desi partiile inca nu erau pregatite / batute. Ne intelegem bine atunci cand mergem in doi si cu micile momente de razvratire atunci cand e de ascultat, de pante abrupte si de sfaturi care functioneaza e doar ochi si urechi. In acelasi timp trebuie sa-l mai las sa mai mearga si singur, dar cel mai bine invata tot luand virajele dupa mine. Trebuie sa exersam cu inchisul virajelor cum trebuie si cu iesitul din plug, in schimb schiurile noi par sa fie fix ceea ce trebuie.

In plus in combinatia asta ajungi si repede acasa si ai timp de activitati casnice, in seara asta pregatirea mesei de seara.

Marti eu ies la Morning Glory, activitate ce pare mai usoara odata ce ne-am obisnuit sa ne culcam devreme in fiecare seara. Gasca mare, zapada buna si o coborare de vis cu Alin pe Lupului si un reminder ca schiul, atunci cand ai parte de zapada buna si de conditii faine poate sa fie foarte, foarte fain. Mai ca incep sa intru din nou in modul de schi mai mult decat ca o activitate complementara pentru bicicleta. Seara descoperim impreuna Monopoly Junior, in varianta cu card-uri si cu un pic cam mult noroc pentru gusturile noastre.

Miercuri repetam programul de luni doar ca de data aceasta isi ia si Mihala o jumatate de zi libera iar eu apuc sa fac 2 urcari cu Marius. Ca de obicei prima coborare merge cel mai bine, dupa incepe sa se stranga oboseala. Oprim la cabana la regulamentara prajitura si ajungem din nou in timp decent acasa pentru a pregati binenteles pentru urmatoarea zi de schi. De-ar fi cat mai multe astfel de saptamani, mai ales ca putem inca profita la maxim de ele cat timp eu sunt inca in concediu de post-adoptie.

Nu sunt multe zile in care poti merge cu sania la scoala. Nici astazi nu era 100% si sania trebuia luata pe sus de mai multe ori, dar tot a fost super fain.
New achievement unlocked.
Cateva ore mai tarziu, in cabina cu Ana si Suca si cu discutii despre echipament si despre schiuri noi.
Zapada + schiuri + copil = fericire. Asta atunci cand nu se lasa cu plansete, cu temper tantrum-uri si cu lipsa de chef. Bilantul e in schimb in mod evident pe plus.
Iarna adevarata si la cabana si un grad de dificultate in plus adaugat de partiile ce nu erau batute si de tunurile ce mergeau la foc continuu. Nu-s conditii chiar ideale pentru prima coborare din sezon.
Gabi si barba care da bine in poze la orice tura sub zero. Mai ca as fi tentat sa-mi las si eu din nou barba.
Partea buna dupa schiul de dupamasa e ca ramane timp si energie si pentru treburi casnice, in episoduld e astazi chiftelele pentru masa de seara.
A doua zi de dimineata cu inca un Morning glory in conditii veritabile de iarna.
Trupa celor care nu au somn la 5 dimineata.
Coborarea cu Alin pe Lupului a fost un deliciu. Placerea schiului e acolo si poate ar trebui sa privesc sportul asta mai mult decat un sport complementar pentru bicicleta. Pacat ca in ultimii ani a inceput sa devina din ce in ce mai elitist din punct de vedere financiar…
Insomniacs of Postavaru.
Monopoly Junior in varianta cu card in loc de bani. Asteptam si varianta contactless, caci asta a fost primul instict al lui Marius.
Rasaritul zilei de Miercuri si o bucatica de cer senin spre Iezer-Papusa
Din distractiile schiului, cum te schimbi din haine de serbare de 1 Decembrie in haine de schi in masina.
Mission almost complete, scopul era sa ne debarce Mihaela direct la gondola cat timp ea urca pe foci. Am putea transforma genul asta de iesiri in rutina mai ales tinand cont ca Miercuri cartele sunt la jumatate de pret.
Asteptand o cabina numita speranta. Glumesc, chiar nu a durat mult pana cand a venit. Iar la a doua urcare au deschis cabina ce astepta special pentru noi.
Pe prima coborare, cea care a mers si cel mai bine. La a doua ne-am cam calcat pe cozile de schiuri la capitolul asculare cu Mihaela.
Pauza regulamentara de la cabana.
Impreuna cu rasfatul regulamentar. Asocierea cabina, schi, ciocolata calda trebuie sa inceapa de mic.Aceasi asociere e deja formata de ani buni si la mine cu salam de biscuiti in loc de ciocolata calda.

Posted

in

, , ,

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *