Desi s-au strans din nou o groaza de povestiri restante pe care ar trebui sa le istorisesc, o sa incep totusi tot cu ultima, pentru ca e inca destul de proaspata in memorie. De fapt nu e cu adevarat o istorisire pentru ca nu sunt foarte multe chestii de povestit intr-o iesire de ski, si pentru ca mike pregateste un RT mult mai detaliat si mai plin de informatii.

Pe scurt in comparatie cu alte iesiri la ski a fost misto faptul ca ski-pass-ul includea si access la o piscina semiolimpica si la pationar. A fost foarte misto ca totul se petrecea la peste 2100m, ca era si un lac destul de maricel care era complet inghetat si pe care erau amenajate alei pietonale si piste de ski fond, ce se pretau foarte bine si la alergat. A fost naspa in schimb cazarea, respectiv a fost cam inghesuita si cam spartana in comparatie cu austria, dar tinand cont ca petreceam in medie cam o ora jumatate treji in camera nu ne-a afectat prea mult si totusi ca bonus in 3 minute eram din pat in telescaun. Naspa a fost si faptul ca e departe si faci considerabil mai mult pe drum daca nu zbori.

Pe scurt programul pentru arata ceva de genul urmator:

– trezirea pe la 7:30
– 8:45 prindem primul telescaun
– ski aproape incontinuu pana seara la 17:00
– 17:00 quick snack in camera
– 17:30-18:30 alerga/patinoar
– 18:30 -20:00 piscina
– 20:00-20:30 alergat inapoi pana la casuta.

De fapt unul din target-urile pentru iesirea asta era sa vad daca e posibil sa inot distanta de 3.8 km de la iron-man in timpul limita. Tinand cont ca nu mai inotasem de un an si ca oricum nu stiam sa inot cu ochelari si sa respir era un target destul de interesam. In prima iesire dupa ce am inghitit jumatate din apa din bazin si dupa o groaza de exercitii in care paream ca lupt cu morile de vant am reusit pana la urma sa-mi bun cat de cat la punct respiratia o data la doua batai. In zilele urmatoare am crescut treptat distanta, ajungand ca in a 5-a zi sa innot 2.5km liber intr-o 1h:05, nu foarte rau pentru un innotator complet amator. Naspa a fost in schimb cu carcei care mi s-au pus la picioare cam pe la 1km600 si pe care a trebuit sa ii astept sa treaca de la sine. Oricum mi-a placut foarte mult innotul, mi s-a parut ca te relaxeaza foarte fain, pentru ca pana la urma plutesti deasupra apei, iar totul sta in ritmul respiratiei, dar foarte fun una peste alta. In functie de cum mai merg antrenamentele speram sa facem impreuna cu mike si em o stafeta pentru ironman-ul de oradea, cu mine la innot, em la biciclit si mike la marathon, dar cine stie ce se mai intampla pana atunci.

Mai jos am pus cateva poze si filmulete facute in saptamana care a trecut, sapuniera pe care mi-am luat-o si-a facut treaba foarte bine si am facut mai multe poze decat la orice iesire de schi decat pana acum, si din cauza pentru ca aveam ce sa pozez dar si din cauza ca era foarte comod sa fac poze.

Dar prima data pozele:

Pe ghetarul Pissalas, de pe muntele din departare din stanga plecasem la inceputul zilei.

O partie extrem de larga care se scurgea spre Val d’Isere, era geniala suprapunerea de planuri cu barajul si lacul in spate.

Mike in actiune.

Puncte de informare pentru freeride amenajate in diferite puncte.

Mike printre varfuri semete.

Coborand spre Le Fornet.

Val D’Isere in vale.

Spre La Daile.

Pozand cu Mont-Blanc-ul.

Si o mica poza de grup.

Mascati ca pentru un mic ger de martie.

Dinspre Solaise.

Cautand zapada mai buna.

Friends.

Aproape de incheierea zilei.

Ghetarul Grande Motte.

Daca te uitai cu atenti se distingeau Innominata, Aquille Noire, Dent de Geant, Mont Dolent.

Iar mai jos sunt cateva filmulete fun facute in zona, la diferite activitati:

Si binenteles pe principiul un pas inaine 2 inapoi dupa ce m-am intors in tara am reusit sa ma imbolnavesc destul de urat de o amigdalita ce a dat niste complicatii astfel incat de o saptamana m-am cam transformat un pic intr-o leguma lipsita de activitate din cauza ca nu prea pot sa mananc nimic solid. Deh asta e cateodata e bine sa mai fii si bolnav pentru a aprecia cu adevarat momentele in care esti sanatos.