E doar ora 5 cand dam peste unul din cele mai idilice locuri de bivuac intalnite pana acum prin muntii Nostrii, cam pe la jumatatea crestei Suhardului, in saua Diecilor, dupa ce am avut parte de o parte suprinzator de frumoasa dinspre varful Suhard. Cu doar 4 ore si un pic de pedalat in spate pare putin cam devreme sa ne oprim, dar frumusetea poienii strajuita de brazi batrani ce ne adapostesc de vant, cu iarba proaspata, cu vatra de foc si cu apa aproape ne face dupa o foarte scurta dezbatare sa ramanem aici peste noapte. Pana la urma nu sta totul in kilometri pedalati si in numarul de ore petrecute in sa si cateodata, atunci cand un loc frumos iti iese in cale e pacat sa nu te opresti mai devreme si sa nu petreci o seara tihnita.

Tot astazi, pana sa ajungem pe varful Suhard am avut parte de o lupta cat se poate serioasa cu jnepenii, prin caldura din mijlocul zilei, cu transpiratia siroind si cu bicicletele care se agatau de toate crengile posibile si imposibile si cu radacini groase ce te faceau sa-ti calculezi cu atentie fiecare pas. Si totusi fata de acum 14 ani cand am fost pentru prima data pe aici lucrurile stau mult, mult, mult mai bine. Am si acum in minte un episod in care ne taram in 4 labe, cu rucsacul de 80 de litri in spate, impingand din rasputeri in crengile jnepenilor ce amenintau sa ne ne inghita cu totul. Din toate locurile prin care am ajuns pana acum a fost de depearte cel mai extrem episod de jnepening si trebuie sa recunosc ca oamenii care au curatat poteca au facut o treaba foarte, foarte buna. Doar ca noi in loc de rucsaci avem biciclete si asta face lucrurile ceva mai complicate.

Iar din categoria diversitatii zilelelor petrecute pe bicicleta in urma cu alte cateva ore inainte stateam la masa in Pasul Rotunda in fata cu o farfurie generoasa de cartofi facuti la ceaun cu copanele de pui si cu mujdei o masa numai buna de umplut stomacul ciclistului speriat ca va muri de foame in zilele ce urmeaza. Putin mai tarziu, cu foamea astamparata urcam cu spor serpentinele ce urca din pas catre Suhard, cu o priveliste de zile mari catre capatul vestic al Rodnei, cu Ineul, Ineutul si Varful Rosu masivi in fata noastra cu nori pufosi deasupra, nori ce prevestesc de data aceasta o zi linistita.

Un vitel proaspat iesit pe lume are parte si el de aceasi priveliste cu bonusul adaugat al unor oameni pe biciclete de pe care curge sudoarea. Un loc numai bun pentru a deschide pentru prima data ochii pe lumea asta.

Track si date aici:
https://www.strava.com/activities/1605321307

Dimineata pe racoare, pedaland spre pasul Prislop, de aici ne asteapta cativa kilometri de asfalt pana la urcarea spre pasul Rotunda.

Foame mare!

Cu burtile pusa la cale urcam spre Suhard, cu Rodnei ce se inalta maiestuos in fundal.

Bicicleta de expeditii.

O furnicuta pedaland cu spor la deal.

Tot inainte!

Castigam inaltime.

La balcon.

Noi, jnepenii, praful si sudoarea.

Lupta cu jnepenii cere un pic de tactica si strategie.

Doru la vale, gata de atac.

O coborare numai buna de pus zambetul pe buze.

Aruncam ancora pentru ziua de azi.

Treburi administrative si relaxare.

Adapostul lui Dori si al lui Sorin.

Foculetul de seara.

#TheThreeFolks